Folk-ul este un curent muzical ce descinde din folclorul american, avându-și rădăcinile în anii 1930. Părinții folk-ului sunt considerați cântăreții protestatari din anii Marii Crize. Joe Hill, membru al sindicatului revoluționar Industrial Workers of the World (IWW), cunoscut și sub numele de Wobblies; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (1885-1949); Cisco Huston (1918-1961). Versurile cântecelor folk sunt caracterizate de o valore poetică, aducând în discuție problemele vieții cotidiene, preocupându-se de individ în relație cu istoria și nedreptățile sociale.
Apogeul folkului american este atins în anii 1960, cand este îmbrațișat ca mod de expresie artistică al tinerilor Hippie. Numele mari ale acestei perioade sunt Bob Dylan, poet, compozitor și interpret (născut în 1941). El deplânge în cântecele sale atrocitățile războiului (Masters Of War); indiferența în fața problemelor sociale, a violenței, a intoleranței (Blowin' In The Wind). Joan Baez, Leonard Cohen ș.a. După 1965 apar încercări de fuziune între folk și rock, fiind de amintit grupuri ca Simon & Garfunkel sau formația britanică The Byrds.
În România, muzica folk va fi popularizată de realizatori radio precum Cornel Chiriac (prin emisiunea Metronom). Compoziții folk-rock se fac simțite la sfârșitul anilor '60 pe primele apariții discografice ale formației Phoenix, prin cântece ca Și totuși sunt ca voi, Canarul, Vremuri etc. Mai târziu, fenomenul va lua amploare prin Cenaclul Flacăra inițiat de poetul Adrian Păunescu, unde se vor afirma nume mari precum Mircea Vintilă, Vasile Șeicaru, Florian Pittiș, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Victor Socaciu etc.
Mar Iul 29, 2008 6:54 pm
